Pastravaria.Partile componente ale unei pastravarii.

PARTILE COMPONENTE ALE UNEI PASTRAVARII

I.     INSTALATII PRINCIPALE

Pentru a putea functiona in conditii normale, pastravaria are nevoie de o serie de instalatii. Unele din ele,cum sunt: priza de apa, analul de alimentare si evacuare, casa incubatoarelor etc. , sunt comune pentru toate categoriile de pastravarii, iar altele ca: bazine pentru cresterea pastravului de consum, bucataria de carne, instalatia frigorifica etc., sunt necesare numai in pastravariile care produc si pastrav de consum.

1.      PRIZA DE APA

Priza de apa sau opustul, cum i se mai spune, este constituita dintr-un baraj de zidire, o casoaie de lemn umpluta cu piatra  sau , mai simplu, dintr-o cascada podita, fiecare din ele avand rolul de a capta apa si a o ridica la un nivel astfel incat sa intre pe canalul de alimentare.

Priza de apa trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

-         sa fie solida si astfel construita incat sa nu fie dislocata de cele mai mari viituri;

-         sa asigure debitul necesar in pastravarie si in caz de seceta sa poata capta intregul debit al paraului:

-         sa fie astfel amplasata incat sa asigure o panta corespunzatoare canalului de alimentare si bazinelor la evacuare;

-         sa nu fie costisitoare.

Casoaia de lemn se aseaza pe un pat de fascine introduse la minimum 50 cm sub nivelul albiei si va fi incastrata in malul opus canalului, cel putin 1,5 m.

La mijlocul ei se lasa o cuveta, care va fi mai joasa cu 0,25-0,50 m decat fundul gurii canalului de alimentare.

In aval se construieste un radier  din bile, cu rol de a evita subminarea casoaiei de actiunea apei in cadere.

In fata pintelui, denumit si casoaie de protectie , situat in partea canalului de alimentare, se construieste o grebla de lemn cu distanta intre sipci de 5-10 cm, cu rol de a retine materialele grosiere transportate de apa (bolovani, lemne, radacini etc.)

In partea de jos a casoaiei de protectie, in locul unde porneste gura canalului, se va face o deschizatura  ce se prevede cu un gratar si un suber avand rol de reglare a apei ce intra pe canal.

Barajul se contruieste din zidarie de piatra cu mortuar de ciment sau beton.

El are o cuveta pentru evacuarea surplusului de apa si un stavilar pentru reglarea mecanica a debitului ce intra in canalul de alimentare.

2.      CANALUL DE ALIMENTARE

Canalul de alimentare  este instalatia care necesita cea mai atenta executie si respectarea regulilor de constructie, intrucat un canal necorespunzator construit, poate duce la ramanerea bazinelor si casei incubatoarelor fara apa si deci la moartea intregului efectiv piscicol.

Dupa materialul utilizat la construirea canalului, acesta poate fi din : dulapi de lemn, busteni de brad sectionati si scobiti (ulucuri), din tuburi de azbociment sau beton.

La executarea canalului trebuie respectate urmatoarele reguli:

-                 panta canalului sa fie aproximativ 1/100 m  si in nici un caz mai mica de 0,5/100 m; sa fie uniforma  sau sa creasca progresiv; sa nu fie un aliniament cu o panta mare urmat de unul cu o panta redusa.

-                 sa fie  dimensionat astfel incat sa asigure debitul necesar in pastravarie, plus 10%;

-                 sa fie construit pe o suprafata solida;

-                 sa fie contruit in debleu (sapatura) si dupa caz, acoperit cu dale de beton si apoi cu un strat de pamant gros  de minimum 50 cm, spre a se evita inghetul apei din interior;

-                  la trecerea prin locuri mlastinoase sau peste paraie sa se construieasca drenuri in vederea drenarii lui in timpul inghetului;

-                 eventualele izvoare calde de pe parcursul lui sa fie captate si introduse in interior

-                 din 100 in 100 m si la schimbari de directie sau treceri pe sub sosele sa aiba bazinase de control de dimensiuni 1 x 1, cu fundul asezat la 0,50 m sub nivelul canalului prevazut cu gura de evacuare pentru curatirea impuritatilor  aduse de apa.

3.      BAZINUL DE DISTRIBUTIE

Bazinul de distributie se construieste la intrarea canalului  in pastravarie. El serveste  la dirijarea apei si reglarea debitului pentru diferitele sectiuni de bazine si pentru casa incubatoarelor.

In el se face,dupa caz, si amestecul apei de izvor cu cea de parau, iarna pentru a ridica temperatura apei ce intra in casa incubatoarelor iar vara pentru a cobora pe cea din bazine.

Din bazinul de distributie pleaca intotdeauna minimum doua canale.

Intr-o pastravarie pot exista unul sau mai multe bazine de acest gen.

4.      BAZINUL DE DECANTARE

Bazinul de decantare este necesar in toate pastravariile in care alimentarea casei incubatoarelor se face cu apa de parau.

Apa de izvor alimenteaza casa incubatoarelor si apa de parau alimenteaza bazinele de reproducatori si cele a pastravului de consum.

Bazinul de decantare nu va fi utilizat in timpul iernii, cand apa paraului este limpede, spre a evita inghetul. Bazinul se construieste pe traseul canalului de alimentare al casei incubatoarelor, trocilor si al bazinelor de puieti.

Dimensiunile bazinului de decantare variaza in functie de capacitatea casei incubatoarelor, trocilor si al bazinelor de puieti,si de limpezimea apei care le alimenteaza.

Se considera ca un bazin ce dimensiunile de 5 x 10  m si adanc de 1 m satisface necesitatea de decantare a apei casei incubatoarelor si trocilor pentru circa 300 000 icre puieti.

Pentru o mai buna decantare a apei, bazinele decantoare sunt despartite in interior, astfel incat sa oblige apa sa parcurga un drum cat mai lung sa-si domoleasca viteza si deci sa decanteze cat mai bine impuritatile aduse in suspensie.

5.      CANALUL DE ADMISIE

Canalele de admisie a apei in bazine , asa cum le arata si numele, conduc apa din canalul de alimentare in bazine. (fig 30).

La insertia lor cu canalul de alimentare, pentru o usoara reglare a debitului necesar bazinului se construiesc niste bazinase de distributie cu o sectiune patrata (0,5 x 0,5 m) si cu fundul sub nivelul canalului.

Canalele de admisie se construiesc fie din azbociment fie din dulapi grosi de 5 cm.

Fig. 30 -  Canale de admisie

a- plan; b- sectiune transversala; 1-abator; 2-canal de alimentare;

3- bazinas de distributie; 4- suber; 5- canal de admisie;

6- platforma inclinata; 7- dig bazin; 8-capac

Bazinele de distributie, in cazul vanelor, comunica intre ele prin tuburi de scurgere pentru evitarea stagnarii apei si craparea vanelor in timpul inghetului.

La intrarea in bazin ele trebuie situate cu 50 cm deasupra nivelului maxim al apei din bazin, pentru a asigura caderea acesteia, oxigenarea ei si evitarea inghetului apei pe canal in timpul iernii.

La caderea apei in bazin, pentru oxigenarea ei si impiedicarea intrari pestilor din bazine  in canalele de admisie, se aseaza o platforma inclinata din beton sau dulapi.

Acest lucru se realizeaza si prin asezarea de gratare la gura canalelor de admisie. Iarna, insa, ele prezinta pericolul inghetari apei si deci nu pot fi utilizate decat in anotimpul cald.

6.      BAZINELE

Bazinele variaza ca forma si dimensiune, in functie de scopul in care sunt construite, de natura terenului si de specia care face obiectul culturii artificiale in pastravaria respectiva. (fig 31)

Fig 31-Bazine

a-pentru puieti; b-pentru reproducatori; c-pentru consumatori

1-canal de alimentare; 2- canal de admisie; 3-platforma inclinata;4-dig bazin; 5- groapa de pescuit; 6-caluga; 7-canal de evacuare.

a.              Bazinele de puieti  sunt necesare in pastravariile de repopulare permanente, in cele de consum sau in cele mixte.

In cazul in care solul este argilos sau impermeabil se construiesc din pamant. In marea majoritate insa, se construieste din beton, inclusiv fundul, fapt ce permite o mai buna manipulare, supraveghere si hranire a puietilor.

Dimensiunile bazinelor de puieti sunt astfel alese incat sa fie inguste si lungi. Raporul intre laturi este, in mod obisnuit, de 10/1.

            Adancimea apei variaza intre 0,30 si 0,50 m la admisie si 0,75-1 m la evacuare, in functie de temperatura apei. Suprafata unui bazin va fi cuprinsa intre 20 si 60 m² si totalul lor reprezinta 10–20% din intreaga suprafata de bazine.

            Intr-o pastravarie de consum, numarul bazinelor va fi de 5-6 pentru 1 -5 tone pastrav de consum si respectiv, 10–12 pentru 1-10 tone.

b.              Bazinele pentru reproducatori se construiesc din pamant natural acolo unde solul permite si vor avea fundul acoperit cu un strat de pietris.

Digurile despartitoare dintre bazine au latimea la coronament  de 1,5-2 m si taluzul cu o panta de  1/1, in cazul construirii lor naturale. Fundul bazinelor va avea si o panta spre evacuare si una inspre mijlocul lor de circa 1/30m.                                                                                                     Fig. 32 - bazine

Raportul dintre laturi este de 10/2 m, iar suprafata unui bazin este de 100-200m² .

Adancimea apei va fi de 1-120m la admisie si 1,50-2 m la evacuare.

Intr-o pastravarie de repopulare, numarul de bazine de acest fel variaza in functie de numarul speciilor ce se cresc artificial si bine inteles pentru fiecare specie. Suprafata totala  a bazinelor, pentru fiecare specie destinata repopularii reprezinta un procent de 5-10% fata de totalul suprafetei bazinelor, pentru fiecare specie destinata repopularii sau cresterii artificiale.

Fig. 33 - Sectiune transversala printr-o baterie de bazine

1-perete longitudinal interior din beton armat; 2- perete longitudinal exterior din beton armat; 3- trotuar din beton simplu; 4- radier din beton armat
5- apa; 6- farfurie.

c.              Bazinele destinate pastravului de consum se construiesc, de asemenea, din pamant, acolo unde este posibil, si din beton sau piatra bruta cu mortar de ciment in terenuri permeabile.

Raportul intre laturi este de 10/4-10/5, iar suprafata este cuprinsa intre 200 si 500 m² pentru fiecare bazin.

Apa va avea adancimea celei din bazinele de reproducatori, putand insa pentru economie sa fie mai mica (0,80 m la admisie, 1,20 m la evacuare), in functie de temperaturile extreme ale apei. Intr-o apa mai adanca pastravul se dezvolta mai bine.

Fundul bazinelor, format din pamant natural cu pietris va avea o inclinare inspre mijloc  si alta spre evacuare de circa 1/30 m, pentru a putea fi usor golite si curatate.

Suprafata totala a bazinelor de crestere (consum) reprezinta 60-70% din totalul suprafetei bazinelor dintr-o pastravarie de consum.

Ori de cate ori este posibil, bazinele descrise pana acum se construiesc din pamant, intrucat in ele se dezvolta o bogata fauna nutritiva minuscula, iar resturile de hrana care este neconsumata de pesti este descompusa de bacterii.

d.              Bazinele circulare (rotunde)  sunt cele care castiga cel mai mult teren in practica salmonicola de la noi.

Se construiesc din beton armat, peretii avand o inclinare de circa 1/8 m. Fundul bazinului este si el inclinat spre centrul lui.

Diametrul bazinelor variaza in functie de specia ce urmeaza a fi crescuta in fiecare, fiind mai mare pentru cele de lostrita si mai mici pentru cele de pastrav. Bazinele circulare construite la noi au diametru cuprins intre 6 si 12 m si s-au dovedit a fi foarte bune.(fig.34)

Fig.34-Bazine rotunde

Adancimea apei la bazine variaza intre 0,75 (pastrav) si 1 m (lostrita).

Intr-un bazin  circular toata patura de apa este in miscare, iar aceasta se primeste in intregime intr-un timp mai scurt decat apa din bazinele dreptunghiulare. Pot avea unul  sau doua canale de admisie, asezate tangential cu peretii bazinului, unul in apropiarea celuilalt.

e.              Bazinele de carantina sunt construite in intregime din beton, pentru o usoara dezinfectare a lor si pentru tratarea efectivului piscicol cantonat aici. 

Se utilizeaza atunci cand se aduc pesti vii din alte pastravarii, pentru a evita introducerea unor boli sau paraziti straini de pastravarie. In ele se vor creste, dupa scoaterea din incubatoare, un timp, puietii rezultati din icrele aduse in transfer de la pastravarii suspecte de anumite boli.

Se construiesc in aval de pastravarie, complet izolate de consum se construiesc 2-3 asemenea bazine, de dimensiunile obisnuite pentru cele de puieti.

f.               Bazinele pentru experimentare sunt construite din beton si au dimensiuni reduse (1 x 3 x 0,75 m sau 0,6 x 2 x 0,50 m ). In ele se urmaresc o serie de experiente ce se fac in cadrul pastravariei, ca : introducerea in alimentatie a unei noi retete de hranire, tratamente cu diferite substante medicamentoase sau dezinfectante.

Necesitatea acestor bazine rezida in faptul ca fiecare pastravarie are un microclimat aparte, iar conditiile fizico-climatice ale apei difera.

Sunt necesare 5-6 de astfel de bazine in fiecare pastravarie.

g.              Bazinele pentru pescuit sportiv , in numar de 1-2, in mod obisnuit de forma circulara, servesc, asa cum le spune si numele pentru pescuit sportiv la bucata. Se construiesc in cel mai izolat colt, de obicei la intrarea in pastravarie sau in afara incintei acesteia.

7.      CALUGARUL

Calugarul serveste la reglarea apei din bazine si la evacuarea acesteia.

Se construiesc fie din dulapi de brad sau stejar, fie din beton armat, acesta din urma fiind mult mai rezistent.

Indiferent care este tipul de calugar, acesta are doua parti: una orizontala, care pleaca de pe fundul bazinului si iese pe sub dig in afara lui si una verticala (calugarul propiu-zis) , fixata fie in interiorul bazinului, fie in exteriorul acestuia. (fig.35)

Partea orizontala este prevazuta, pe toata suprafata ei dinspre bazin, cu sita si gratar pentru a permite apei sa intre in calugar si retinerea pestilor in bazin. Pentru evacuarea apei, calugarul orizontal are la capatul din bazin o vaneta (suber) care, prin scoatere, permite evacuarea totala a apei si pescuirea bazinului.

Fig. 35  Asezarea calugarului in dig

a-in bazin; b- in corpul digului;1-gratar;  2-corpul vertical; 3- dig;4- corpul orizontal

Calugarul verical are in interior niste vanete care, prin scoatere sau adaugire, permit reglarea nivelului apei din bazin.

Sectiunea interioara a calugarului este dimensionata in functie de marimea bazinului si de debitul pe care-l solicita pestii din bazin (fig. 36).

Fig.36-Circulatia apei in calugar:

a-incorporat; b-in interiorul bazinului;

1-vanete; 2-dig beton; 3-canal de evacuare;

4-fundul bazinului; 5-groapa de pescuit;

 6-puncte;

7-dig; 8-tub evacuare.

Ea este in mod obisnuit, de 15x15 cm la partea orizontala si de 15x30cm la cea verticala pentru bazinele de puieti si de 20 x 20 cm la partea orizontala si de 20 x 40 cm la cea verticala sau 30 x 30 pe 30 x 60 cm pentru bazinele de reproducatori si cele de consum.

Pentru evitarea inghetarii apei in calugar pe timp de iarna, acesta se dimensioneaza astfel incat apa, trecand peste venete, sa cada la insertia tubului orizontal in jos.

Calugarul de beton. La pastravariile cu bazine din beton se construiesc calugari direct in corpul digului, facand parte comuna cu acesta, eliminand astfel pericolul desosarii lor de catre inghetul din timpul ierni.

Princiliul functionarii este urmatorul:

Apa intra prin gratarul din fata pe toata adancimea iei. Cand primul rand de vanete este lasat pana la fund se evacueaza apa de suprafata (vara), calda si saraca in oxigen dizolvat; cand acestea sunt ridicate iar al doilea rand de vanete este lasat jos se evacueaza apa de pe fundul bazinului (iarna), asigurand o permananta circulatie si primenire a acestuia.

Fiecare rand de vanete cand coboara pana la fundul calugarului joaca un rol de regularizator al nivelului apei din bazin.

8.      GROAPA DE PESCUIT

Groapa de pescuit este o lucrare care usureaza munca pastravului cu ocazia efectivului piscicol din bazine si inlatura ranirile sau mortalitatile ce pot avea loc cu ocazia acestei operatii.

Se construieste fie in interiorul bazinelor, fie in exterior.

Groapa consta dintr-un bazinas dimensionat in functie de suprafata bazinului, fiind in mod obisnuit de 0,50–0,75 m latime si lungime si 0,25–0,50 m adancime. Coronamentul este situat la nivelul fundului bazinului.(fig. 37)

In cazul in care se construieste in interiorul bazinului, groapa de pescuit este situata langa digul dinspre evacuarea bazinului, unul dintre peretii ei formandu-l chiar acesta. In aceasta situatie, calugarul vertical este prelungit pana in fundul gropii.

Este necesar ca la proiectarea unui bazin sa se aiba grija ca diferenta dintre fundul bazinului si cea a canalului de evacuare sa fie de circa 25-50 cm, pentru a permite evacuarea apei din groapa de pescuit.

Groapa de pescuit este prevazuta, la jumatatea inaltimii ei, cu un gratar de fier cu rol de a retine pestii in momentul evacuarii bazinului, gratar de pe care pestii se iau apoi cu minciogul.

Groapa de pescuit exterioara se construieste sub tubul orizontal al calugarului, in afara bazinului si este de asemenea prevazuta cu un gratar pe care raman pestii.

Fig.37  -  Groapa de pescuit

a-in interiorul bazinului; b-in exteriorul bazinului

1-bazin; 2-groapa de pescuit; 3-suber; 4-gratar; 5-canal de evacuare

                                             

9.      CANALUL DE EVACUARE

Canalul de evacuare serveste la strangerea apei utilizata in pastravarie si la evacuarea ei in albia raului.

Se construieste, dupa caz, fie din pamant natural, fie din zidarie de piatra cu mortar de ciment. In unele pastravarii situate in imediata apropiere a raului si in care bazinele sunt asezate perpendicular pe acesta, canalul de evacuare poate lipsi, apa fiind evacuata direct in rau.

Canalul de alimentare va avea, ca si cel de alimentare, o panta de scurgere de 1/2000 m, care insa poate fi mai mica. El va fi proiectat astfel incat sa adune apa bazinelor, cea a  incubatoarelor si cea folosita in instalatii anexe,plus 25% din debitul pentru eventualitatea evacuarii unor bazine.

10.  CASA INCUBATOARELOR

Casa incubatoarelor difera dupa natura pastravariei, putand fi o simpla instalatie limitata la un sopron de scanduri, in cazul pastravariei volante si o cladire cu sau fara locuinta la etaj, in cazul pastravariei permanente (fig.38).

Ea foloseste pentru incubarea icrelor si deci la procedarea puietilor necesari atat pentru repopularea apelor cat si pentru cresterea reproducatorilor si a pastravului de consum.

Se construieste din zidarie de piatra bruta, cu mortar de ciment. Utilizarea materialului lemnos la construirea casei incubatoarelor reduce mult din durabilitatea acesteia, putrezind usor. Pentru economie de spatiu deasupra casei incubatoarelor, terminata cu un planseu de beton, se construieste din caramida sau barne locuinta pastravului.

Fig. 38  - Casa incubatoarelor

                        a-Plan

Casa incubatoarelor se va construi in demisol, astfel incat pana la 1,50 m inaltime sa fie ingropata in pamant, urmandu-se prin aceasta evitarea inghetarii apei din incubatoare in timpul iernilor geroase.

Podeaua casei incubatoarelor va fi in intregime din beton, ca si postamentii pe care se aseaza incubatoarele si va avea in interior canalele de evacuare a apei.

Geamurile prevazute in cei doi pereti laterali vor fi asezate imediat deasupra pamantului si vor fi asigurate cu obloane pentru a opri la nevoie intrarea luminii direct la icre.

Casa incubatoarelor este formata, in mod obisnuit, din doua incaperi, din care prima, mai mica, serveste ca antreu si are de o parte, in interior, doua sau trei bazine pentru parcarea reproducatorilor in timpul mulgerii si o mica incapere  (magazie laborator) de cealalta parte.

In tarile apusene, unde se utilizeaza incubatoare electrice avand capacitatea de 100 000 icre, dimensiunile casei incubatoarelor sunt mult mai reduse.

Amplasarea casei incubatoarelor se face astfel incat sa poata primi, la inaltimea de 1,50 m de la podeaua acesteia, apa din sursele de alimentare existente in pastravarie, dupa ce in prealabil a fost trecuta printr-un bazin de decantare. (Fig. 39) 

In cazul existentei unui izvor in interiorul pastravariei, izvor ce va servi ca sursa de alimentare a incubatoarelor, casa va fi asezata la o distanta cat mai mare posibila de izvor, pentru ca apa sa parcurga un drum cat mai lung (amenajat), pentru a se oxigena si a elimina pe parcurs eventualul continut de CO_2, azotati sau nitrati, daunatori pestilor.

Dimensionarea casei incubatoarelor si , respectiv, calculul capacitatii acesteia se va face in functie de sursa de alimentare.

Interiorul casei incubatoarelor va fi astfel amenajat incat sa fie in permanenta uscat, motiv pentru care atat incubatoarele cat si ulucurile de alimentare si evacuare vot fi proiectate astfel incat sa preintampine stropirea apei in afara lacasurilor respective.

Pentru protejarea impotriva umiditatii, peretii vor fi vopsiti, iar podeaua va fi acoperita cu gratare de lemn. In interior se vor construi una sau doua sobe de teracota sau, dupa posibilitati, se va prevedea incalzire centrala, astfel incat sa se creeze un climat cat mai sanatos pentru lucru pe timp de iarna.

Fig. 39-Casa incubatoarelor  b-Sectiune:

1-incubatoare; 2-filtru; 3-uluc de distributie;

4-canal de evacuare; 5-canal de alimenatare; 6-bazine pentru reproducatori;

7-magazie laborator

Atentie deosebita se va acorda executarii instalatiei electrice dat fiind pericolul existent intr-un mediu foarte umed.

In interiorul casei incubatoarelor exista o serie de instalatii menite sa asigure o normala desfasurare a procesului de incubare , astfel:

a.              Filtrul este o constructie din beton armat, cu rol de a curati de impuritati apa venita de la bazinul de decantare sau direct din canalul de alimentare.

Filtrul este necesar atat in cazul cand alimentarea o constituie un izvor, cat mai ales in cazul folosirii apei de parau.

Exista o serie de tipuri de filtre, ca: filtru cu stofa, filtru in butoaie , filtru cu garduri de nuiele si pietris, pastravariile noastre utilizeaza doua tipuri de filtre ce s-au dovedit cele mai indicate, si anume: filtrul dublu si filtrul cu 4 compartimente.

Filtrul dublu (fig. 40) este cel mai des utilizat in noile contructii, fiind si cel mai simplu si avand un randament superior. Este format din 3 incaperi, din care doua cu rol de filtrare, iar cea centrala are rolul de distributie a apei in interiorul camerelor filtrante.

Filtrul dublu se contruieste din beton armat si are, obisnuit, dimensiunile interioare de 1 m latime, 3-4 m lungime si 1,20 m inaltime. In camerele de incubatie, cu capacitate mare se construiesc 2 sau mai multe filtre duble, recomandabile fiind filtrele sub presiune.  Peretii care despart cele doua incaperi nu sunt zidite pana la fund, la limita de jos a lor existand un spatiu de circa 20 cm, prin care apa intra in cele 2 compartimente de pe margini.

Fig.40 Filtru dublu:

1-conducta de alimentare; 2-gratar; 3-orificii de curatire;4-material filtrant;5-peretele filtrului; 6-peretele casei incubatoarelor

Materialul filtrant se aseaza pe un gratar de lemn situat la 20 cm deasupra fundului si este compus obisnuit din 4 straturi de 20-25 cm grosime de pe acoperis de diferite dimensiuni.

Primul strat, asezat direct pe gratar, este format din pietris de dimensiunea oului de gaina (6-7 cm), al doilea din pietris grosier de marimea oului de bibilica (3-4 cm), al treilea din pietris margarit de marimea oului de mierla (1-2 cm), iar ultimul, de usu, de nisip grosier (0,2-0,5 cm) peste care se aseaza un strat subtire de margaritar pentru stabilizare.

Apa intra in canal prin despartitura din mijloc, de aici-pe principiul vaselor comunicante-se ridica pe sub gratar, prin straturile de pietris la suprafata celor doua compartimente si de aici, prin ulucuri, trece in incubatoare.

Filtrul dublu are la partea de jos (intre gratar si fund), pe peretele dinspre camera incubatoarelor, doua orificii pentru spalare.

Filtrul cu 4 compartimente se intalneste in mai multe din pastravariile noastre si da rezultate bune in curatirea apei.

Se construieste ca si cel dublu din beton armat si, asa cum il arata numele, se compune din 4 despartiri. Latimea este de 1m iar inaltimea de 1,20 m, lungimea variind in functie de spatiul dintre peretii intre care se construieste. Latimea compartimentelor variaza obisnuit intre 0,80-1 metru , dimensiunea lor variind si ea in functie de latimea casei incubatoarelor, astfel incat sa ocupe tot spatiul dintre cei doi pereti.

Materialul filtrant se aseaza pe gratar incepand cu pietrisorul grosier in primul compartiment si sfarsind cu pietris fin in ultimul.

Apa intra pe la suprafata in compartimentul 1, strabate piatra de aici si prin spatiul liber dintre gratar si fund, trece in compartimentul al doilea care-l strabate invers (de jos in sus). De aici trece peste peretele despartitor in compartimentul al treilea, coboara prin pietris si urca apoi prin materialul din compartimentul al patrulea, la suprafata, de unde trece apoi in ulucurile de distributie.

Fiecare grup de compartimente are pe peretele dinspre incubatoare, intre gratar si fund, cate un orificiu de spalare.

Cu cat filtrul utilizat are o capacitate mai mare cu atat puterea lui de filtrare este mai mare.

b.              Ulucurile de distributie se contruiesc din dulapi de lemn sau din beton si alimenteaza separat fiecare rand de incubatoare.

Ele se aseaza la o inaltime de circa 20 cm fata de partea superioara a incubatoarelor, astfel incat sa permita oxigenarea apei in cadere, cu conditia sa nu stropeasca incubatoarele datorita unei caderi prea mari.

Trecerea apei din uluc in incubator se face cu ajutorul unui robinet.

Dimensionarea 20/20 cm este suficienta pentru un uluc de distributie care alimenteaza 15-20 incubatoare.

La capatul terminal, ulucul de distributie intra in subteran in canalul de evacuare al casei incubatoarelor, pentru ca pulsul de debit sa nu curga peste margini si sa inunde podeaua.

c.              Ulucurile de evacuare se construiesc din acelasi material si au rolul de a capta apa ce iese din incubatoare. Ele sunt asezate circa 5–10 cm mai jos decat fundul cutiei exterioare a incubatoarelor, pentru a permite evacuarea totala a apei acesteia si deci curatirea ei.

 Partea terminala este condusa printr-un tub vertical in canalul de evacuare aflat sub podeaua de ciment.

d.              Postamentul  serveste ca suport pentru incubatoare. Se construieste de obicei din beton sau zidarie de piatra bruta cu mortar de ciment, intrucat lemnul, datorita umezelii din interiorul incaperii putrezeste repede.

Pentru utilizarea cat mai judicioasa a spatiului incaperii si deci pentru marimea capacitatii ei, postamentele se construiesc atat pe margini cat si pe mijlocul casei incubatoarelor.

Inaltimea postamentului este de 60–80 cm, astfel ca in incubatoarele ce se aseaza pe el, un om de statura mijlocie sa poata lucra cu usurinta, tinand cont de existenta gratarului de lemn de pe podea.

Ulucurile de distributie si evacuare fac corp comun cu postamentul.

e.              Incubatoarele servesc la incubarea icrelor de la fecundare si pana la ecloziune. Uneori in incubatoare se tin provizoriu si puietii iesiti din icre pana in momentul in care sunt livrati catre diversi beneficiari sau se introduc in bazine si in locurile de deversare.

De la inceputul practici salmonicole, forma si marimea incubatoarelor a evoluat mereu, mentinandu-se de-a lungul timpului cele care s-au dovedit a da rezultate mai bune.

Oricare ar fi tipul de incubator adoptat, acesta trebuie sa permita circulatia apei fara unghiuri moarte, sa aiba o inaltime a apei deasupra icrelor pana la 20 cm, astfel incat acestea sa se poata manipula usor si sa fie asezate la o inaltime  comoda de lucru.

Incubatoarele se aseaza de preferinta pe un singur rand. Atunci insa cand productia mare de icre necesita, pot fi asezate si pe doua sau mai multe randuri, cu alimentare dintr-unul in altul. Pot fi utilizate si fara a fi introduse intr-o incapere construita special in acest scop.  Pastravariile volante au incubatoarele asezate sub un sopron sau direct in aer liber, in ele incubandu-se de obicei icre embrionate aduse din transfer.

In pastravariile noastre la clocirea icrelor de pastrav a fost adoptat un singur tip de incubator: incubatorul Wacek-Universal.

El este format ca si celelalte incubatoare , din 2 cutii cu dimensiunile: cutia exterioara: 60–70 cm lungime, 50-60  cm latime si 30 cm inaltime, cutia interioara: 55 -65 cm lungime, 48 -58 cm latime si 25 cm inaltime.

Cutia exterioara se confectioneaza in intregime din scandura sau in ultimul timp, din material plastic sau beton, direct pe postament, iar cea interioara din lemn, tabla de zinc sau material plastic.

Cutia interioara are la capete cate doi pereti interiori situati la 5 cm distanta de cei exteriori. Peretele dinspre intrarea apei este din materialul din care sunt confectionati peretii cutiei interioare si are la un colt un orificiu format din tabla perforata. Peretele interior dinspre evacuare, impreuna cu fundul cutiei interioare propiu-zise sunt confectionati in intregime din tabla perforata de zinc, tabla zincata sau din sita de zinc.

Gaurile tablei perforate de 2 mm in diametru sunt dispuse altern si la o distanta de 1,5 mm intre ele.

Curentul apei primeste diferite directii, dupa cum cutia interioara este apropiata sau departata de cea exteriora in locul de cadere al apei.

Pentru curatire, cutia exterioara este prevazuta in partea de jos inspre ulucul de evacuare cu unul sau doua orificii cu dop.

Capacitatea unui incubator Wacek-Universal este obisnuit de 10 000-12500 icre de pastrav puse pe un singur rand.

Incubatorul este prevazut cu un capac de lemn in care este practicat un orificiu de circa 10 x 10 cm, acoperit cu tabla perforata. El permite intrarea luminii si impiedica intrarea daunatorilor la icre.

11.  SOPRONUL PENTRU TROCI

Sopronul pentru troci este cladirea care se impune din ce in ce mai mult in pastravariile noastre.

Se stie ca, dupa ecloziune,puietii rezultati din incubarea mai multor randuri de icre, trebuie rariti astfel incat intr-un incubator sa nu ramana mai mult de 10 000  alevini. Rarirea acestora se face introducandu-i in troci sau puieti.

Troaca (fig. 41) este o lada de lemn deptunghiulara, de dimensiuni de 200 x 60 x 25cm. Ca si cutia interioara a incubatorului , pentru evitarea evadarii puietilor, troaca are inspre alimetare si evacuare, la o distanta de 10 cm de peretii exteriori, cate un perete despartitor de tabla perforata. Fundul trocii este din lemn.

Fig. 41  -  Troaca puiernita

Capacitatea unei troci in suprafata de 1m² este de 5 000-10 000 puieti de 5-6 saptamani, pentru un debit de 20-30 l/minut. Acest debit va creste in timpul hranirii puietilor. Alimentarea lor se face printr-o deviatie din bazinul de decantare al casei incubatoarelor.

Trocile se construiesc din beton, putand avea dimensiunile de 200 x 60 x 30 cm. Ele se construiesc cate doua, lipite una de alta. Sopronul trocilor este format dintr-un acoperis in doua ape, cu pereti exteriori. Trocile vor fi dispuse pe de o parte si alta a ulucului de alimentare a acestora, care va fi dimensionat incat fiecare troaca sa poata primi un debit de 2 l/sec.

Trocile vor fi prevazute cu capace de lemn, care sa poata acoperi jumatate din suprafata lor.

12.  LOCUINTA PASTRAVULUI

Locuinta pastravului trebuie sa fie construita astfel incat sa permita supravegherea usoara a intregi pastravarii si sa ofere conditii de confort personalului care deserveste unitatea respectiva.

Intrucat pastravariile construite in ultimul timp sunt unitati de mare capacitate, locuinta personalului  va trebui sa cuprinda doua apartamente separate, prevazute fiecare cu bucatarie si grup sanitar.(Fig. 42)

In incinta cladirii se vor mai prevedea obligatoriu un laborator-farmacie cu dotarile corespunzatoare (balanta farmaceutica, microscop, balanta hidroscopica, cilindri gradati, eprubete, pipete, substante antiseptice, medicamente uzuale in bolile pastravului, etc) .                 

Fig. 42-Locuinta pastravului

II.    INSTALATII ANEXE

1.      BUCATARIA DE CARNE

Este cladirea in care are loc prepararea hranei umede necesare hranirii pastravului din bazine. Ea poate lipsi intr-o pastravarie de repopulare, fiind absolut necesara intr-o pastravarie de consum. Se construieste din piatra sau caramida, avand pardoseala prevazuta cu instalatii de scurgere. Este formata obisnuit din 2 incaperi: una in care se depoziteaza cantitatea de hrana ce urmeaza a se prepara intr-o zi, iar alta in care are loc operatia de firbere si tocare a carnii si prepararea amestecului necesar. In aceasta incapere se instaleaza o soba cu un cazan ingropat, deasupra careia este asezat un cos de evacuare a aburilor, din tabla. Tot aici se instaleaza si masina de tocat carne, care poate fi actionata electric, hidraulic sau manual.

In cazul in care la tocarea hranii se va folosi energia apei prin cuplarea masinii la axul unei roti hidraulice, bucataria va fi construita in apropierea sursei de apa care va servi la actionarea rotii.

2.      GHETARIA

Intr-o pastravarie care produce pastravi pentru consum este indispensabila o ghetarie. Aceasta face bune servicii intr-o pastravarie de repopulare permanenta. In ea se depoziteaza gheata necesara transportului icrelor embrionate date in transfer, a puietilor pentru repopulare sau a pastravului destinat valorificarii.

In ghetarie se pastreaza uneori un timp oarecare, si alimentele usor alterabile necesare hranirii pastravului. Ea se construieste din zidarie de piatra bruta cu mortar de ciment, fiind ingropata in pamant. Are doua incaperi, una pentru depozitarea ghetii, iar alta pentru pastrarea alimentelor. Locul unde se construieste ghetaria trebuie sa aiba expozitie nordica, sa fie lipsit de umiditate si sa permita construirea unui sant de scurgere a apei ce rezulta din topirea ghetii. Pentru usurarea efectuarii transportului alimentelor puse la conservare, ghetaria se amplaseaza in apropierea bucatariei de carne. Ghetaria se umple cu gheata luata de pe bazine sau din rau, pe vreme de ger puternic. Introducerea ei in ghetarie se face obisnuit print-un orificiu situat in acoperis. Pentru ca ghetaria sa faca o masa compacta expusa mai putin topirii, in timpul gheturilor mari se toarna peste ea apa.

3.      MAGAZIA PENTRU PASTRAREA HRANEI USCATE

Magazia este cu atat mai necesara cu cat cantitatea mare de deseuri de abator folosita in hrana pastravului va fi inlocuita cu hrana   uscata concentrata, granulata. Astazi nu trebuie sa existe o pastravarie fara un spatiu corespunzator pentru depozitarea si pastrarea hranei atunci cand se utilizeaza deseurile, asa-numita hrana umeda. Aici se pastreaza si drojdia de bere furajera, nelipsita din hrana pastravului.

Magazia trebuie astfel construita incat sa fie aerata si lipsita de umiditate. Din acest motiv, podeaua se construieste obisuit din scandura sau daca este din ciment se dubleaza cu gratare de lemn.

4.      MAGAZIA PENTRU UTILAJE

Magazia este necesara in toate pastravariile de consum de mare capacitate. Ea se construieste din beton si se dimensioneaza astfel incat sa poata primi sortatorul pentru pesti, aeratorul, hidrobionul, distribuitorul de hrana uscata, incubatoarele in perioada nefolosirii lor, precum si autobuda care deserveste pastravaria.

Fig.42 - Schita unei pastravarii mixte (de repopulare si consum)

1,2-bazine circulante; 3-10-bazine pentru puieti; 11-20-bazine  pentru reproducatori;

21-28-bazine pentru pastrav de consum;  29,30-bazine de carantina; C.I.-casa incubatoarelor; Bd-bazin de distributie

BD-bazin de decantare; T-troci; G-camera frigorifica; B-bucatarie; A-anexe gospodaresti;

M-magazie de unelte si pentru pastrarea hranei concentrate

CLASIFICAREA PASTRAVARIILOR

Cresterea pastravului in diverse tari ale lumii se face fie in mod extensiv, fie intensiv, acest mod de crestere din urma aplicandu-se in majoritatea pastravariilor din tara.

Producerea pastravului de consum se face intensiv la densitati mari si cu administrare de hrana artificiala, conform necesitatilor de crestere.

Dupa scopul productiei pastravariile noastre se impart in;

-                 Pastravarii de repopulare, cu scop de producere a icrelor si puietului necesar repopulari apelor de munte. Acestea la randul lor se diferentiaza in pastravarii de repopulare permanente, cu casa de incubatie si bazine pentru cresterea puietilor si reproducatorilor  - si pastravarii volant, cu functionalitate sezoniera.

-                 Pastravarii de consum, care au ca obiect producerea  pastravului curcubeu si fantanel, de la stadiul de icra pana la varsta de 1-2,5 ani, cand se valorifica. Ele sunt prevazute, pe langa casa de incubatie, cu bazine pentru cresterea din stadiul de puiet pana la stadiul valorificarii si pentru cresterea reproducatorilor de pastrav curcubeu.

-                 Pastravariile mixte ,care au ca scop producerea pastravului de consum solicitat de piata locala sau de turisti, si in paralel, producerea icrelor sau puietului de pastrav necesar repopularii apelor de munte din judet sau a celor din judetele invecinate.